Mereu spre viitor, niciodată în trecut.

Tu să te ierți că ai călcat pe suflete în loc să le ții în palme. Să fii fericită că sufletele alea și-au găsit refugiu în altă parte, să le dorești tot binele din lume. Dar să nu te întorci. Să te ierți că nu ai fost acolo, că te-ai întors prea târziu, că ai iubit prea mult dar n-ai arătat destul, că atunci când ai vrut să arăți cât de mult poți iubi, ai ales oameni care nu simțeau la fel. Să te ierți pentru că n-ai știut să pleci la timp, că n-ai știut să te retragi și te-ai încăpățânat să păstrezi un loc care nu mai era de mult al tău. Să te ierți pentru că ai greșit, dar să fii mândră pentru că alții încă n-au înțeles care e diferența dintre o greșeală și-o alegere. Să știi că dacă îți asumi greșelile, oamenii te pot ierta, dar tot ce pot ei să facă atunci când tu faci o alegere, e să o respecte, și mai apoi să plece. Și să nu-i judeci pentru asta. 
Tu să te uiți în urmă doar dacă asta te ajută să mergi mai departe, și să-ți transformi toate regretele în lecții, să mergi cu capul sus spre viitorul tău știind că vei mai face multe greșeli de acum încolo, că e omenesc, dar că nu vor fi niciodată aceleași. Pentru că atunci devin alegeri. Și nu greșelile sunt cele care ne definesc, ci alegerile. 

Să te ierți că ai încălcat promisiuni și ai înșelat așteptări. Pentru că acum știi că vorbele pot însemna mult, dar înseamnă totul atunci când faptele strigă mai tare. 

Să nu-ți permiți să mai faci pe victima, pentru că dacă uneori ei te-au dezamăgit, alteori tu ai dezamăgit mai tare. Să înțelegi că nimeni nu e victimă sau călău, ci suntem oameni și uneori rănim tocmai ceea ce iubim cel mai mult. E paradoxal, dar e real. Să-i ierți dacă ți-au făcut vreodată rău, pentru că și tu ai frânt inimi și nici măcar nu ți-ai dat seama. Să nu te mai gândești dacă ai făcut ceea ce trebuie când ai dat la o parte oameni care te iubeau, pentru că dacă tu nu îi iubeai pe ei, atunci le-ai făcut un bine.

Să înțelegi o dată și pentru totdeauna că dacă tu nu te ierți pe tine acum, trecutul tău o să facă mereu parte din viitor. 

Să te ierți pentru tot ce ai făcut dar mai ales pentru tot ce n-ai făcut, pentru că nu poți da timpul înapoi, iar ceea ce n-ai trăit la timp nu mai trăiești niciodată. Cel puțin nu sub aceeași formă. Nu alături de aceiași oameni. Să te ierți, să-i ierți, și să mergi mai departe.

            Mereu spre viitor, niciodată în trecut.
                                      @emaaaaa.m